Treceți la conținutul principal

detoxifiere

m-am apucat de o cura cu usturoi. respectiv inghit cate un catel la culcare si la trezire. pana acum 5 catei. m-or vindeca de frustrarile nehainelor, de cosul pubertin din barba si tot ce-o mai fi sa apara pe fond bosumflativ. 

ieri am stat de vorba cu un baiat de 26 de ani cu sindromul down. in araba, apoi in niste engleza, apoi s-a enervat, ca sa-i treaca si sa ma placa iar.
am plans pentru mama lui care trebuie ca e o eroina.

toma turuie non stop. mamaaa, mamam, meia meia, budigha budhiga, mam mam. trimite bezele domnisoarelor dragute si face cu mana taranilor din piata. imbratiseaza copaci, apoi da capul pe spate si se minuneaza de rotunjimea sau ascutimea coroanei, dupa caz.

azi a trecut pe langa noi o nevazatoare. asa bine s-a descurcat sa traverseze.. apoi a detectat cu bastonul un scaun pe trotuar, s-a asezat, a scos o sticluta de apa din geanta si a baut. toma s-a oprit langa baston. ea a zambit. eu am zis: scuze. ea a zis: sa fie sanatos. 

of tomica, daca ne-am pricepe noi astia norocosi cu ochii numa sa vedem cate or fi de vazut si apoi sa ne odihnim. sa radem rasul si sa nu ne mai aglomeram cu griji inutile. plangem uneori prea devreme. de parca fara lacrimi am fi mai putin veridici.

avem mainile la noi, picioarele ne scriu pasi siguri, gurile ne sunt gata sa spuna, ochii inteleg mai tot. si cu toate astea, colectionam neajunsuri. sortam vaicareli, incepem conversatiile cu ele, obosim oameni obositi deja, cu povestile noastre despre ce nu merge.
prea des uitam cate merg deja; uitam ca iubirea e de partea noastra, ca natura inca nu ne-a respins, ca soarele razbate pana in obraji, dincolo de toate oprelistile lumii asteia nebune.

nenea taximetristul de azi dimineata are vreo 75 de ani. a zis ca ne stie pe mine si pe toma fiindca de vreun an ma tot vede impingand prin cartier caruciorul rosu cu minune in el. l-am intrebat daca are nepoti. a zis ca de la 6 copii are pana acum 5 nepoti.. apoi s-a intors la tomica si i-a spus: cu tine 6.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...