Treceți la conținutul principal

laptopul s-a spart. aventura continua

am plecat din casa la 8 dimineata, pe o lumina calduta, vant cumsecade si liniste deplina. orasul sforaia inca. gradinile dezmeticite cu putin inaintea noastra trimiteau verde proaspat in stanga si-n dreapta. era perfect. toma zambea cu limba intre dinti, ca atunci cand stie ca punem la cale invadarea vreunei gradini private. ne-am oprit intr-o curte care imi place mult. proprietarii par sa fie plecati de pe taramurile astea ultimamente tumultoase, dar sigur sunt oameni frumosi. gradina e ticsita de copacei si ghivece, fel de fel de plante cataratoare, mentinand racoarea in incaperile lipsite de suflete. intram tot timpul pe furis, cantr-un basm din care ma tem sa nu fim izgoniti prea devreme, neintelesi. 

ne-am dus in spatele casei si ne-am asezat pe pamant. ce frumos ne-a primit pamantul. ce bine am respirat sub palmier. toma a turnat nisip dintr-o galeata intr-alta, iar eu am meditat impacata. eram fericita cu cat aveam.

laptopul care mi s-a spart aseara nu mi se mai parea un capat de tara. cata vreme avem gradina asta tomica, s-or aseza toate, mai pe indelete decat stiu eu sa functionez, dar sigur se aseaza.  
a terminat toma cu nisipul si am plecat spre casa. am cules de pe jos o ramura ca un serpisor si ne-am gadilat cu ea pe sub barba, apoi am pus-o in traista. am dar peste 2 pisici facand dragoste.
pardon. vezi tomica, viata merge inainte! hai sa ne grabim ca vin bunicii din cairo in vizita si le-oi dansa si lor un pic, sa vada ce progrese facusi de cand mergi la gradi. 
i-am dus pe batrani la nil, sa se minuneze si ei de linistea apei. soacra-mea a vazut niste ragalii duse de val si a zis: uite un crocodil. mai taci bre! a conchis zambetul meu.
apoi s-a plimbat cu toma pe sub copacii de mango si i-a cazut un guguloi copt pe umar. ea e alergica la mango, deci nu s-a ales decat cu lovitura. fructul l-am mancat eu cu toma. maama ce aroma sofisticata. 
tatalutoma a zis: uite cand vine marcel, il aducem aici sa pescuiasca, iar eu am oftat. m-a durut iar viata asta cu laptop spart si cu parinti departe.
am venit de la nil si-am redeschis laptopul neincrezatoare. hop minune. un colt de ecran e nevatamat, cat sa incapa ferestruica cu maica-mea live din dormitorul de la pucioasa. ne-am vaitat una la alta, ne-am eliberat si ne-am intors la vietile noastre de femei antaia. te pup mami. si eu te pup papusa. tot n-ai apa calda? n-am mami, da e asa cald in cairo ca si apa rece pare calda. hai ma lasa-ma cu 'pare'.. ca io asa ceva n-am mai auzit. te pup mami. si eu. oooff. 
pe dupa amiaza il scot pe toma la inca o tura. ce-ar fi sa-l duc in curtea bisericii africane, mai bate si el mingea cu 2-3 sudanezi. zis si facut, numa ca la un moment dat prichindeii ca taciunii au inceput sa mi-l inconjure si sa mi-l strige din toate partile ca intr-un dans bolnav. am simtit ca e un pic cam mult si ne-am retras. nu era vina lor, nu era vina nimanui. 
a adormit toma in carucior cu mingea la piept, cu genunchii zdreliti, cu mintea plina de atatea cunostinte noi, cu inima grasa de atatea aventuri. hai ca ne-ajunge pentru azi!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarz...

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la ...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...