Treceți la conținutul principal

laptopul s-a spart. aventura continua

am plecat din casa la 8 dimineata, pe o lumina calduta, vant cumsecade si liniste deplina. orasul sforaia inca. gradinile dezmeticite cu putin inaintea noastra trimiteau verde proaspat in stanga si-n dreapta. era perfect. toma zambea cu limba intre dinti, ca atunci cand stie ca punem la cale invadarea vreunei gradini private. ne-am oprit intr-o curte care imi place mult. proprietarii par sa fie plecati de pe taramurile astea ultimamente tumultoase, dar sigur sunt oameni frumosi. gradina e ticsita de copacei si ghivece, fel de fel de plante cataratoare, mentinand racoarea in incaperile lipsite de suflete. intram tot timpul pe furis, cantr-un basm din care ma tem sa nu fim izgoniti prea devreme, neintelesi. 

ne-am dus in spatele casei si ne-am asezat pe pamant. ce frumos ne-a primit pamantul. ce bine am respirat sub palmier. toma a turnat nisip dintr-o galeata intr-alta, iar eu am meditat impacata. eram fericita cu cat aveam.

laptopul care mi s-a spart aseara nu mi se mai parea un capat de tara. cata vreme avem gradina asta tomica, s-or aseza toate, mai pe indelete decat stiu eu sa functionez, dar sigur se aseaza.  
a terminat toma cu nisipul si am plecat spre casa. am cules de pe jos o ramura ca un serpisor si ne-am gadilat cu ea pe sub barba, apoi am pus-o in traista. am dar peste 2 pisici facand dragoste.
pardon. vezi tomica, viata merge inainte! hai sa ne grabim ca vin bunicii din cairo in vizita si le-oi dansa si lor un pic, sa vada ce progrese facusi de cand mergi la gradi. 
i-am dus pe batrani la nil, sa se minuneze si ei de linistea apei. soacra-mea a vazut niste ragalii duse de val si a zis: uite un crocodil. mai taci bre! a conchis zambetul meu.
apoi s-a plimbat cu toma pe sub copacii de mango si i-a cazut un guguloi copt pe umar. ea e alergica la mango, deci nu s-a ales decat cu lovitura. fructul l-am mancat eu cu toma. maama ce aroma sofisticata. 
tatalutoma a zis: uite cand vine marcel, il aducem aici sa pescuiasca, iar eu am oftat. m-a durut iar viata asta cu laptop spart si cu parinti departe.
am venit de la nil si-am redeschis laptopul neincrezatoare. hop minune. un colt de ecran e nevatamat, cat sa incapa ferestruica cu maica-mea live din dormitorul de la pucioasa. ne-am vaitat una la alta, ne-am eliberat si ne-am intors la vietile noastre de femei antaia. te pup mami. si eu te pup papusa. tot n-ai apa calda? n-am mami, da e asa cald in cairo ca si apa rece pare calda. hai ma lasa-ma cu 'pare'.. ca io asa ceva n-am mai auzit. te pup mami. si eu. oooff. 
pe dupa amiaza il scot pe toma la inca o tura. ce-ar fi sa-l duc in curtea bisericii africane, mai bate si el mingea cu 2-3 sudanezi. zis si facut, numa ca la un moment dat prichindeii ca taciunii au inceput sa mi-l inconjure si sa mi-l strige din toate partile ca intr-un dans bolnav. am simtit ca e un pic cam mult si ne-am retras. nu era vina lor, nu era vina nimanui. 
a adormit toma in carucior cu mingea la piept, cu genunchii zdreliti, cu mintea plina de atatea cunostinte noi, cu inima grasa de atatea aventuri. hai ca ne-ajunge pentru azi!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...