Treceți la conținutul principal

zi rotunda

am achizitionat ieri o olita.
lu toma i-a placut designul si chiar s-a asezat pe ea o vreme. i-am explicat ca de acum ala e locul de caca, drept urmare cand l-a trecut, s-a dus cu scutec cu tot si s-a conformat. 
zic taci ca si-a asumat oala. maine incercam la pielea goala.
a stat un pic, iar cand l-a trecut, s-a ridicat de pe oala si a facut caca din picioare, pe podea, relaxat. mmmm.. cred ca tre sa citim mai mult, i-am zis lu tatalutoma. am spalat copilul, am spalat podeaua si-am plecat la gradi. le-am rugat pe ingrijitoare sa-l lase sa vada copiii care merg la olita, sa inteleaga ca nu-i musca nimeni de fund, ba chiar se ridica mai senini decat erau cand s-au asezat.
.ii spun ca-l iubesc si il las pe mana doamnelor. ma priveste in ochi semn ca stie.. si se pierde in joaca lui serioasa.
merg la scoala, rasfoiesc niste manuale de elementary 3, sunt foarte multumita de ilustratii. uite o treaba buna. le luam.
intervievez o americanca draguta, are 20 de ani si a preda de vreo 2 ani. stie ce zice, se simte bine in pielea ei stralucitor de neagra. sunt bucuroasa ca-i dau o stare de bine si abia astept sa lucram impreuna. nu apuc sa ma simt batrana. ma surprinde sa gasesc atata determinare intr-o gagicuta de 20 de ani si imi zic: uite ce de surprize frumoase are viata.
pleaca fericita. are un job nou. traficul n-are decat s-o blocheze. o sa stea asa in mijlocul lui, iar asteptarea n-o sa doara.
vine un tata cu un baietel de 7 ani. e a treispea scoala in care incearca sa-l inroleze.
sunt egipteni, au locuit in dubai, iar copilului i s-a oferit in gradinita de acolo optiunea de a folosi i-padul inainte de creion. are o minte sclipitoare, dar refuza sa se atinga de instrumente conventionale de scris. au mers cu el din terapie in terapie, mama plange in fiecare zi fiindca la orice scoala au mers a fost clasificat special need si neacceptat. nu-i plac profesoarele fiindca mai devreme sau mai tarziu toate il pun sa scrie.
am petrecut cu ei vreo jumatate de ora, conversand toti 3 la nivelul copilului, eu in araba, cum m-am priceput, copilul in engleza, cum s-a priceput. am vorbit despre prieteni, mancare, despre cum a fost salvat de la inec la piscina si a fost dus la spital unde a purtat pijama.. am cantat un pic, a cantat cu mine. a vrut afara. tatal a zis: nu inca. eu am zis: da inca.. s-a jucat cu un alt copil, cat taica-su mi-a explicat pe o banca povestea dramei lor de oameni bogati cu copil neintegrat. baietelul a venit si s-a lipit de mine. m-am uitat in ochii lui si mi-a zambit. ma acceptase. ne-am intors in clasa si am trecut in revista culorile cariocilor de pe biroul meu. unde ti-e televizorul? m-a intrebat. n-am. cum n-ai? pai nu-mi trebuie. a zambit. l-am pus sa aleaga intre galben si portocaliu. a ales portocaliu. apoi a luat si galbenul. tatal l-a corectat ca mis ti-a zis sa alegi numai una. l-am rugat sa lase copilul sa simta cariocile, sa se apropie de ele.. 
am zis: open the orange one! a deschis-o. i-am inmanat o foaie alba.. a asteptat pret de 2 secunde, l-am intrebat daca vrea sa nu ma uit. mi-a spus: no! look! a scrijelit ceva moale.. ca un 9. oooo l-ai facut pe 9. maaama ce 9 frumos! a ras cum nu stiu sa va povestesc, dar cum cred ca va imaginati daca sunteti cu mine in poveste. apoi l-a facut pe 1. i-am cerut sa faca un cerc. a facut 2 si mi-a spus 2 circles.. a umplut foaia.. i-am mai dat una. tatal aproape plangea. a fotografiat discret si i-a trimis mamei baiatului dovada. 
sa mergeti acasa si sa inramati foile astea 2! am zis. asa o sa facem! astea sunt limitele lui depasite. si sa va pregatiti la minuni venite din mana lui. poate ca o sa deseneze, poate ca o sa fie un ilustrator, poate o sa-si scrie gandurile in liniste. ne vedem in septembrie! si mami sa nu mai planga. 
mi-ati facut ziua mis corina. iar sotia mi-a scris ca in momentul asta danseaza.
ce draguut!
aa, si inca ceva: corectati-l mai putin in public!
uneori de teama ca un adult care nu-l iubeste ca dvs, i-ar judeca manierele, va face sa fiti mai aspru cu el.. desi n-o simtiti, v-am simtit.
copilul isi scuipa tricoul de fiecare data cand se simtea incurcat. zic: unii copii in faza asta isi scuipa interlocutorii, el se scuipa pe el. e o forma de eliberare de stres. n-o judecati pana n-ati inteles-o. cand va avea deplina incredere in el, o sa rupa ticul asta. asa cred. acum ma intorc la ale mele, daca imi permiteti.
trag aer in piept. heei, ce zi rotunda! ca cercurile desenate de adham! ca olita cu care nu s-a inteles toma.




Comentarii

  1. Mai fata, imi umpli sufletul intr-un fel in care nu reuseste nimeni altcineva... Probabil ca o faci rotund, ca cercurile lui Adham...

    RăspundețiȘtergere
  2. Asemenea și aici!:) Și să știi că nu m-a furat nimeni din lista ta de prieteni pe fb. Eu mi-am luat o pauză, mai lungă de la rețeaua aceea care dă dependență și ia din timpul copiilor și creează un self-esteem fals adulților. Mai trag cu ochiul de la soțu' și mă lecuiesc de like-uri și comment-uri. Mulțumesc pentru postările tale. Este blog-ul pe care îl citesc cel mai des. Și așa mă bucur că de ceva vreme scrii mai des. Așa mă bucur...Ești o făuritoare de bucurii:)

    RăspundețiȘtergere
  3. :) multumesc si eu. am constatat si eu indesirea povestilor. asa e viata, uneori curge plina, iar intamplarile sunt asa de miscante, ca mi-e frica sa le tin numai pentru mine. ar fi prea mult sa le tac!

    RăspundețiȘtergere
  4. Păi te rog eu frumos să nu taci:) Pupici tizului lui Tomi.

    RăspundețiȘtergere
  5. Aici, ai putea modifica costul întregii credințe. Aveți nevoie de ajutor spiritual, vrăjitorie pentru a vindeca tot felul de boli vraja de sarcină, vraja financiară, vraja de promovare a afacerilor, câștiga vraja Loteriei, fost vraja din spate, vraja de dragoste, răzbunarea vrăjitoare, lupus și multe altele. Atunci sunteți bineveniți în casa mea pe bază de plante. DM ?? pentru orice ajutor spiritual, contactează-mă pe WhatsApp: +2348129175848 sau e-mail: ededetemple@gmail.com

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet