gâlceavă, vrajbă, sfadă, cârcotă, dihonie, râcă, harță, pricaz, hâră, poancă, sfădălie, zoală

la scoala am parte de prima rafuiala diplomatica cu doamna de la logistica si pr si hr la un loc. e cam de varsta mea, dar ii zic doamna, ca si eu sunt.

a fost angajata zilele trecute pe o pozitie incerta, dar ea isi da silinta sa impresioneze, sa se produca mai repede numirea si sa poata sa dicteze relaxata. a gasit ca grupa prescolara isi desfasoara activitatea intr-o clasa oribila si ca mai bine clasa aia devine biroul meu.

ii spun ca pot sa lucrez de oriunde, dar graba cu care ma trimite intr-o clasa 'oribila', e putin deplasata. 

isi retrage cuvintele si ma asigura de toata consideratia ei. ii multumesc si-i promit ca ma mut imediat cum are loc zugraveala si reparatul utilitatilor. e dezamagita. 

da un telefon. are aprobarea sa ma mute. ii reamintesc conditiile in care ma mut. ea vrea sa fie sigura ca eu am inteles ca-mi vrea binele, la fel ca si celorlalte profesoare, sa fie clar!

o anunt ca sunt coordonatoarea profesoarelor carora ma bucur ca le vrea binele. se dezmeticeste si nu vrea sa vad ceea ce am patruns deja cu judecata. se tine tare. e fata agera si intelege rapid ca raportam aceluiasi calau.

aaa, sigur ca da. ai toate calificarile, ba chiar din informatiile pe care le detin esti supra-calificata pentru jobul tau si sunt sigura ca te descurci minunat. suntem mandri de tine. ea, angajata acum 2 zile si restul scolii, sunt asa mandri de mine ca sunt magulita de dezgust.

ma intreb daca nu cumva problema o fi ca sunt  prea calificata, dar nu verific cu ea curiozitatea asta.

incropeste o pledoarie pompoasa si goala despre expertiza mea pe care dintr-o data o respecta.

ma uit la ne-vorbele iesind cu incredere din gura ei. le vad evaporandu-se in drum spre mine. imi vine sa-i zic: nu te simt, frumoaso! si nici nu inteleg cu ce te impiedic in cautarile tale carieriste. cred ca m-ai inteles gresit. dar tac si o las sa antivorbeasca.

ea se opreste. probabil eram prea aspra in linistea mea. uite ce e: eu sunt canadianca, sunt directa! 

eu sunt romanca, sunt relaxata si in general nepusa pe conflict. 

am senzatia ca esti inca nemultumita si vroiam sa-ti fie clar ca iti vrem binele.

mersi frumos. eu as vrea sa-ti fie clar ca deciziile cu privire la aranjatul claselor, programa scolara, activitati, trainingul profesoarelor, imi apartin. asta ca sa nu iti spun lucruri care nu te intereseaza, cand ne mai intalnim.

sigur ca deciziile iti apartin. din cate imi amintesc la sedinta de acum 2 zile doamna directoare ti-a dat libertate deplina in aria ta de activitate, nu?

tac.

parca asa imi amintesc, adauga ea, ca sa-si lamureasca atributiile fiecareia. 

cred ca tacand un pic, i-am dat timp sa inteleaga.

imi pare bine ca-ti amintesti, razgandesc eu tacerea.

imi zambeste larg si degeaba.

ii zambesc pe jumatate, pe nedegeaba si ies.

respir adanc. n-o sa fie usor. am multa yoga de facut diseara.

merg sa-l iau pe toma de la gradi. mi-a pregatit un colaj cu pesti de hartie intr-o mare pictata cu patos. mor de bucurie. 

paznicul sudanez parcurge o carte de geografie. il intreb cum merge cititul. imi spune ca bine. citeste geografia sudanului, in engleza ca poate intr-o zi cand s-or linisti apele in tara lui mama, s-o intoarce sa-si termine studiile, sa fie si el un om educat. il intreb de unde isi procura cartile. imi zice ca e greu. pe asta o are de la o familie proaspat venita din sudan, dar altfel materiale in engleza despre tara lui, nu prea gaseste in egipt.

zic hai ca mi-au dat astia la scoala o imprimanta. daca nu mi-o fura canadianca de la logistica pana maine, intru pe google si-ti printez ceva. ce sa fie? ceva despre situatia politica de azi, imi raspunde. dar nu pareri de-ale oamenilor, cum sunt pe forumuri, ca aia nu stiu ce zic, eu mereu intru si le spun ca lucrurile nu stau cum cred ei si ca sa-si mai deschida mintea. zic nu ma, iti printez din surse oficiale, wikipedia ceva. asa, mersi mult mult!

plec zambind. 

am uitat de supararea de la scoala.

iau de la canada si dau sudanului de sud, iau de la nasul pe sus si roz de fond de ten si dau nasului pierdut in cartea de geografie si negru ca taciunele, ca o haiduca a universului, mama toma-ului alimos, trimisa romaniei la cairo, intai cu inima si apoi cu mintea.