Treceți la conținutul principal

ma uit la privirea lui catre sine

l-am lasat la gradinita cu inima stransa.
am comunicat ingrijitoarei sudaneze, 'tina', in care n-am incredere, ca toma cere 'apa' atunci cand ii e sete si inseamna 'water'.
toma a plans ca plec, iar eu am stiut ca planetele nu erau aliniate, acum ca ingrijitoarea filipineza, 'nara', lipsea din peisaj.
l-am intrebat pe seara, inainte de culcare, cum a fost azi la gradinita.
mi-a spus: 'nara home. tina gave toma apa'. de unde stie el sa puna 'give' la participiul trecut? si cum stie el ca de fapt eu intreb cum a trecut inima lui peste absenta 'narei'?
ma uit la privirea lui catre sine. isi pune intrebari, trage concluzii. are 2 ani jumate si intelege viata cu minuni si greutati, cum stie ea sa ne surprinda.
ma umplu de lacrimi, dar nu las niciuna sa curga.
o sunam pe nara, s-o intrebam de sanatate, iar ea e fericita ca ne aude.
inchei convorbirea si inima mea se mai aseaza.
gatesc o musaca de vinete, in care pun ultimul borcan de rosii cu ardei de la pucioasa.
ma invaluie o recunostinta organica fata de mainile mamei mele. 
mi-e rusine pentru cat de departe suntem.
mi-e rusine si de prietena mea cea mai buna, care a zburat ieri din mexic in spania, si cu care nu m-am mai auzit de-o vesnicie, justificandu-ma cu viata mea plina.
probez 2 fuste si 2 perechi de pantaloni.
m-am mai rotunjit. e prima data in 32 de ani, cand coapsele nu ma arata a baietel simpatic, ci a femeie, a mama.
mi-a crescut si parul. am redevenit.
toma a adormit.
intind niste rufe, gust musacaua si inchei ziua. toma tresare in somn si ma striga. il pup pe gat si zambeste. miros a mama lui.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet