Treceți la conținutul principal

constantine constantine

mutarile sunt bune, ca te obliga la trierea materialului pe care l-ai agonisit crezand ca nu poti trai fara, iar in timp ai realizat ca incepe sa te incurce la trait.
iau, nu iau, dau, mai tin, leg, indes, arunc, ha ha, uite de asta uitasem.
toma are sarcina sa-si trieze si el jucariile si cartile. initial se descurca bine, apoi se pierde in detalii, redescopera, rade, uita ce l-am rugat si ce bine ca uita. inseamna ca traieste clipa, las c-oi impacheta eu in urma lui, dac-oi mai avea vlaga.
tatalutoma zice: uite toma cartea asta e scrisa de mami, mai bine va opriti din treaba si o cititi.
ghicitorile curg cu intonatie si toma moare de ras cand fetita leaga pisicii un snur de gat si i-o face cadou baiatului de ziua lui.
cum sa-i faci ma cadou pisica din casa? pai ce el nu stie ca e pisica lui? hai ca asta e prea de tot. uite si tu ce moaca are pisica, de parca vrea sa zica: terminati ma cu glumele!
sacii se coboara nadusiti 5 etaje. se duc la casa noua, fara lift si ea.
tati urca temerar cu 2 saci, 4 saci, o cutie, o masa.
toma sta pe scaunel in casa scarii si are timp de 3 pagini de enciclopedie.
o babuta intra in bloc. are 2 pungute mai grele ca masina noastra de spalat.
tati galanton o urca pe tanti la ea acasa si vine iar la caratura noastra, nici bogata, nicidecum saraca.
toma vrea si el sa ajute. i se aloca 3 castroane de plastic.
incepem urcarea.
la etajul 1, toma scapa un castron.
esti in stare sa fii responsabil? se aude tati, sever ca un profesor de carat bagaje dintr-o casa intr-alta.
nu cred, zice toma.
hai fugi si ia-ti castronul, si mai incercam o data, corectez eu ca o asistenta de catedra.
elevul recupereaza castronul si-l aud pe scari zicandu-si: good job, good job! pana la etajul 4.
iubitu lu mami.
am razbit.
despachetam, bem 2 beri, punem niste muzica.
constantine constantine - floarea calota, piesa preferata a lu mamaie de la pucioasa, numele copilului prietenei mele din mexic.
of.
cu dor de pucioasa, de oameni si de mirosuri, scriem planuri curajoase.
radem cu inima, oasele dor in noi, dar e durerea aia care nu apasa, ci care confirma viul.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...