corina d'arc

un copil de 2 ani zgarie in fiecare zi cate 2-3 colegi de grupa. nu de suparare, ci asa, de plictiseala.
azi i-a jupuit pielea din jurul ochiului unui copil care nici n-a avut timp sa planga. atat de repede s-a petrecut totul.
am spalat vatamatul cu apa rece, ma pregatesc sa-i abordez parintii.
pe naravas l-am directionat catre o grupa mai mare, unde nu indrazneste sa atace, necunoscandu-le inca slabiciunile. si il tin ocupat, cu zeci de puzzle-uri pe care le termina pe nerasuflate.
copilul asta nu stie sa-si gaseasca singur linistea. lui ii place cu mintea stimulata in permanenta, iar cand se plictiseste, musca sau zgarie copii care nu i-au facut nimic, ca si cand le-ar fura linistea, fiindca el nu stie cum sa-si procure singur liniste.
a adormit cu capul pe puzzle cand mintea i-a obosit in sfarsit.
l-am rezolvat. mai ramane sa vad cum prezint cazul zgarieturii, parintilor vatamatului.
in birou intra urland o gagicuta de 8 ani, care a dat peste pistolul de lipit si si-a parlit bine un buric de deget.
dau ceata de martori afara din birou, ii ordon arsei sa se opreasca din plans. o intreb ce cauta la pistolul de lipit fara un adult prin preajma, imi explica ce avea de gand sa faca.
o duc la bucatarie, sparg un ou, ii inmoi degetul in albus si o vad cum se elibereaza de durere. ii arat arsura mea de acum 32 de ani si ii spun ca a ei o sa treaca mai repede si n-o sa lase semne.
o pun sa-mi promita ca nu se mai apropie de pistolul de lipit fara un adult langa ea si o trimit in gradina cu degetul in castronul cu albus.
duc copiii sa alerge 10 minute in gradina si stau cu ei in cele 43 de grade, cat dau ei 5 ture.
pe musulmancele care postesc le-am trimis in clasa, la aer conditionat.
mis corina, de ce nu stam numai in clasa pe caldurile astea? ma intreaba ele mieroase.
fiindca aerul conditionat e o minciuna si fiindca niste zeci de copii isi scot ochii daca sunt tinuti cate 8 ore intre 4 pereti.
vara asta nu v-am adus-o eu din romania. nici ramadanul. nu stam sa negociem astea 10 minute de gradina.
dar nici parintii nu isi vor copiii afara pe caldurile astea!
o sa le spun si lor aceeasi poveste, sau poate au citit ei in carti de parenting ca zilele complet petrecute in aer conditionat sunt cele mai castigate zile ale copilariei.
voi mergeti sus si pregatiti 20 de paharele cu apa, pentru cand se vor intoarce atletii mei de la cursa.
ma tatuez cu o stampila pe care scrie lovely si ma dau mare la femeile de serviciu.
mis corina, niste paste cu vinete mancati?
mananc, sigur ca da, si zic si sarumana pentru masa.
cum cum: surumuna putru masa?
bravo, ia uite ce te pricepi. inseamna ca eu pup mana cui mi-a pregatit de mancare.
ah, ce dragut!
da, vezi? asa suntem noi romanii, niste recunoscatori.
o mama sictirita imi trimite pe whatsup pozele cu picioarele copilului ei, inacceptabil de murdare, dupa o zi de gradinita.
ii scriu ca incaltarile de guma, date fiind transpiratia si praful, duc la asfel de rezultate, deloc ingrijoratoare. o invit sa stea relaxata si-i reproduc o reclama, tot romaneasca: murdarirea e de bine.
ii spun ca si tricoul murdar de la pictura e semn de creativitate.
ea nu-mi mai scrie nimic.
ma simt ca pe front. corina d'arc.
intru in clasa cu atletii medaliati.
bem apa, apoi sting luminile si meditam jumatate de minut cu ochii inchisi si tinandu-ne de maini.
probabil ca ziua are sa se treaca la bune.