cu cinste si consideratie, mamalutoma!

cred ca blogurile ar trebui sa fie despre emotii sau n-ar trebui sa fie deloc.

am inteles de timpuriu ca marketizarea blogului nu e tocmai ceea ce-mi doresc de la viata. nu vreau ca povestile mele sa pice pe furis sub ochii nimanui. vreau sa mearga din om miscat in om miscat, din gand in gand, din inima in inima. vreau sa adun ca-ntr-o imbratisare larga dar stransa, oameni, nu clickuri. 

viziunea asta a ramanerii intr-un anonimat cinstit ma ajuta sa pastrez nivelul autenticitatii scriiturii. si cand ma mananca pielea peste zi din nevoie de scris, din nevoie de aruncat randuri in univers pentru cateva maini de oameni care stiu ca rezoneaza cu trairile mele, imi e clar ca fac ce trebuie. 

si poate ca intr-o zi toate postarile de aici se vor reuni intr-o carte calda, dintr-o nevoie la fel de sincera, organica de a da pagina.

e inca devreme..

ii spuneam ieri-alaltaieri lu toma ca viata e grea pentru toata lumea. unii se fac ca nu le pasa, altii se mint cumparand fericire, altii se vaita c-a trecut pe langa ei si i-a gasit zacand. unii fiindca e prea greu, triseaza din reflex, din slabiciune. altii insa tomica, iau greul in piept senini, si cred ca tu esti dintr-un astfel de  aluat plamadit.

am tot razbit si eu trisand in rastimpuri pana ce viata m-a intamplat in fata lu tatalutoma. mi-a zis ca par unsa cu de toate, iar daca sunt si onesta - si el crede ca sunt - atunci a dat peste femeia perfecta si si-o trage la subrat pentru vesnicie.

na ca m-a provocat. imi placeau vorbele astea mari. se juca cu ele relaxat si m-a intrigat, pana intr-acolo incat n-am mai stiut sa raspund jocului decat cu onestitate.

se descurca multe ite cand alegi sa joci cinstit cu toata lumea. pare greu, dar dormi mai bine noaptea. si apoi cand eforturile astea se varsa in minunea de toma, mi se scrie un altfel de sens, o verticalitate noua.

in fine, am deschis paranteza asta cu cinstea, ca sa ajung la sfatul pe care tatalutoma mi l-a dat cand m-am apucat de blog: scrie pentru tine, pentru oameni, nu pentru bani.

curg din tine niste metafore cu o viteza cu care nu multi oameni sunt haraziti, esti o scriitoare. nu reclamele unor site-uri te vor face mai buna, nu in lumina lor trebuie sa stralucesti.

nu cu banii aia ne vom cumpara noi fericirea. toma s-a nascut sa fie scris lumii, nu ca sa avem din ce sa-i luam scutece, ci fiindca minunile trebuie sa fie scrise.