Treceți la conținutul principal

stai in prezent

asum prezentul, cum zic website-urile de vindecare emotionala.
m-as bucura de ciripitul pasarelelor din balcon, dar trece un avion si zbang, perturba armonia. in definitiv, bine ca s-a inventat si ala - tot unui iubitor de pasari i-o fi venit ideea- ca uite asa am vazut si eu lumea, uite asa vine si mamaie de la pucioasa, uite-asa ne-om mai duce si-om mai veni incolo si-ncoace.. daca nu cumva, vorba lu mamaie de la glodeni, s-a'nchis mamica plimbarea mea!

sa nu fugim de prezent ca pierdem trenu vindecarii.
a trecut avionul, pasarile isi vad destepte de ciripeala, un ciocan repara un acoperis pe o strada vecina.
toma doarme julit pe nas.
[m-a intrebat ieri, dupa ce s-a julit pentru a treia oara, ca-n basme: mami, poate daca incerc sa umblu cu nasu pe sus, risc mai putin sa ma julesc? 
nu stiu, incearca!
imi trebuie si carucior de firma ca sa ridic nasul?
nu ma.. pur si simplu il tii pe sus si gata.
bine ma bine, ce te ataci?
ee, tomica, le am si eu pe ale mele!
uite nici nu-l mai ridic, daca ma iei tare]

pompa de apa din fata blocului imi trage urechea de maneca. stai ma fata in prezent si asculta-ma, enerveaza-te pe baraitul meu si invata sa ma ignori.

casa e vraiste. jucariile organizate de mine de cu seara s-au amestecat in zori sub manutele lu toma, pana au uitat de la cine au venit si cat le vor mai rezista incheieturile. toma are un obicei nou. se urca pe fiecare jucarie in parte sau pe cate 2-3 la un loc si le pistoseste, cum faceam eu cu strugurii lu tataie in putina.
nu iese niciun vin din pistoseala lu toma.

noroc cu avionu de m-a deranjat mai devreme, noroc cu mamaie care ne-o aduce si noua un cioc de vin de la marcel, sa-l fierbem cu piper si sa ne facem ca e iarna.
[cu pipeeer? intreaba toma.
da ma da, ne imbatam pe 21, stai sa vezi!]

ca sa ma imbrac cu prezentul care mi-ar tot aluneca printre degete de-atata dezamagire, m-am abonat pe facebook la pagini naturiste, d-astea de scot comori din piatra seaca, te vindeca de sinuzita cu usturoi inhalat la abur, te invata cum sa re-reciclezi porcariile pe care te-ai grabit sa dai bani si nu ti-au prea folosit.
parcurg informatia cu interes. sunt propriul meu team leader. imi dau sarcini, colectionez capace de plastic ca o baba, adun vreascuri de pe afara, incropesc din ele decoratiuni.
m-am alaturat colectionarului de toma si adun cu el pietre, el pe cele rotunjoare, eu numa pe cele in forma de inima.
[imi zice: mami nu mai forta iubirea, las-o sa fie.
ai dreptate, hai ia-o p-asta rotunjoara si pune-o la tine in buzunar. si da-mi nasu ala julit sa ti-l pup, ca daca nu-ti trece pana maine ti-l frec ca la website cu usturoi si cu piper.
cu pipeeer?]

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...