Treceți la conținutul principal

smartbus si-un apus

am primit de la irlandeza mea de suflet nu doar un prosecco fin ci si un calendar cu capre care se cocoata in copaci. o incantare.
l-am aninat deasupra chiuvetei de la bucatarie, sa mai schimb un gand cu suratele in timp ce spal vasele.
capra de la ianuarie chiar imi seamana. uscata, dar zvelta, toata un zambet, toata o cautare. nu ma scapa din priviri pana nu termin de lincaghit- vorba lu taicamio- toate farfuriile. ma anunta vigilenta ca pe 16 ianuarie avem full moon. zic bravo spilcuito, chiar sa stii ca n-am prea inchis ochii azi-noapte. 
am tot pritocit ganduri de educatoare proaspata, mi-am facut planul activitatilor. imi place sensul asta nou, responsabilitatea asta colorata.
si-mi mai plac plimbarile de la ora 4, cu toma- chinga-mi in jurul braului. ma intreb de cate ori sa-l pup sa compensez dorul de peste zi. imi zice sa nu ma mai gandesc la asta, ca nu exista raspuns. ne suna tatalutoma. raportez emotiile zilei. e mandru de noi. i-l dau si pe turturel care zice: da!.. apoi tati mai intreaba ceva, iar toma ofteaza. raportez suspinul si primesc suspin si din partea cealalta. suntem bine.
hopaa, un smartbus care deserveste cairo-ul de vreo luna incoace, cu wi-fi la bord, ne face cu ochiul. san'fatima? intreb, aiua! mi se raspunde.. si urcam.
tomica te poti uita la filmul asta artistic cat ma conectez si eu la net.
calatoria decurge civilizat si straniu. toma infuleca 2 banane sa se asigure ca nu visam. ne dam jos la destinatie, multumim si ni se raspunde: anytime. 
toma cere porumb copt si se face voia sa.
apoi mai vrea o lipie si-o procuram si pe aia, calda.
si ne plimbam incet, mancand paine. din loc in loc dam peste niste guri de canal mici si patrate, cat sa urce pe ele 2 pantofiori marimea 21 si sa stea acolo 2 secunde, stapanind lumea, apoi sa se dea jos, sa muste din paine, ca sa se urce pe urmatorul. cine a comandat patratelele astea pe calapodul lu turturel?
plimbarile cu un copil te invita sa te uiti des la cer. sa stai si tu cu capul in sus asa cum sta el tot timpul, sa te simti si tu mic, sa tintesti apusul printre ramuri, sa te minunezi de pusderia de nori dezlanati. 
e weekend. ce de timp avem tomica. poate bem bere diseara.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...