Treceți la conținutul principal

دعم الثورة المصرية-

ma umple de sens responsabilitatea de a-mi linisti cititorii care ma stiu in cairo azi.
revolutia lu tatalutoma se scrie. cred ca se scrie asa cum a visat, fiindca desi nu consum tv, liniile telefonice nu functioneaza, simt emotii bune venind dinspre piata tahrir.
toma s-a agitat mult peste ora lui de somn, puiu lu mami de revolutionar.
as fi in strada sa miros sperantele milioanelor de suflete, sa cred cu ele intr-un egipt mai curat, dar il las pe tatalutoma sa se ocupe, sa-si duca oamenii spre victorii nesangeroase, sa-si traiasca visul care ah ce des ce departe il tine de noi!

am revolutionat si eu un pic de dimineata, ca eu atunci activez. l-am scos pe toma pe strazi cand mamele cairoului si-au pastrat plozii la adapost. mi-am confectionat, in pofida avertismentelor colegelor de la job, un ecuson pe care am scris: دعم الثورة المصرية respectiv sustin revolutia egipteana! ca sa stie taranii mei de la piata, necititori de engleza, ca le inteleg neajunsurile si ca le vreau mai binele.
mi-am clatit ochii cu steagurile fluturand de la fiecare balcon si promitand mobilizare substantiala, dar mai dupa pranz, cand se trezeste tara.

e miezul noptii. tara e in strada, cum a promis, cum n-a mai rabdat, cum spera. in rastimpuri aud elicoptere. or fi baietii lu obama, asigurandu-se ca multimile nu-si ies din fire.
tomica fara frica doarme adanc. poate ca dimineata la sucul de mango o sa-i povestesc cum va fi returnat tati egiptul oamenilor lui. 
beau cuminte o bere, in cinstea tuturor prietenilor egipteni care-si tin tara in maini la ora asta si in cinstea tuturor prietenilor de peste tot care imi poarta grija.
sunt senina si increzatoare. o sa fie bine!





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...