mamalutoma

ies cu tomica la plimbarea de dupa-amiaza. n-avem proteste in cartier azi, asa ca tatalutoma ne da roata libera sa exploram strazile rupte in voie. ne intalnim cu cateva fetite cu zambete largi, gata sa mi-l jughineasca pe turturel ( ya toma.. sss.. ya toma.. un fel de hei toma..). tomica isi baga capul intre umeri de maguleala, ma intreaba scurt din priviri daca eu cred ca fetele sunt amuzante, eu raspund cu un 'ras ca capra'.. apoi se convinge si el ca e de bine si le cadoriseste pe fete cu un ras ca iedu. apoi dam de nenea prietenul lui toma care are numa 1 deget la mana dreapta. nu stiu ce s-a intamplat cu celelalte 4.. ii face lu toma cu mana, respectiv cu degetul mare, de care are agatat un breloc cu chei. toma rade la zornaitul cheilor si nenea ii zice 'asal'.. adica miere! gen esti un dulce. mergem in piata si mi-l iau pietarii la rand: ya toma ya tomi.. ma abordeaza un pusti de vreo 14 ani, pietar de nadejde la aprozarul familiei probabil. imi alege numa ma...

din septembrie raman fara job. sau poate se arata ceva pana atunci, desi nu prea par a fi de trebuinta nimanui in cairo, in vremea asta tulbure. din researchurile mele pe on line aflu ca as putea face bani din vizualizarea de reclame ceea ce ma intristeaza teribil, imi da sensul peste cap, imi incuie inima de atata dezgust. ma verific in tihna, fara rataciri, de priceperi, de nadejdi, de surse de venit. nu stiu inca de unde o sa sara iepurele.  singurii iepuri pe care ii cunosc sunt cei care stau sa fie taiati in piata de la mine din cartier (si pe care eu si toma ii salutam in fiecare zi, sa ne reamintim ca nimic nu e vesnic) si iepurele de plus de la ikea, cu care se imbratiseaza toma inainte de culcare. dintre ei ma indoiesc ca sare vreunul pe imasul joburilor salvatoare in timpul liber. mi-am propus experimentul asta emotionalo-culinaro-mestesugaresc. sa zicem ca ai o zi proasta. stii ca toate trec, dar pur si simplu azi nu reusesti sa te montezi. nimic nu face sen...

Pe acoperisul blocului de vis a vis, la acelasi nivel cu etajul meu, si-a incropit cazemata o familie tanara. Un barbat care spala masinile locatarilor instariti si le cara cumparaturile din portbagaj in casa, nevasta lui care face curatenie in casele cu pricina si fetitele lor, 4 la numar, frumos pieptanate, care se joaca in fata blocului sotronul si probabil ‘iesi papucule de sub pat’in araba de dimineata pana noaptea tarziu. (cine vrea varianta in romaneste a acestui joc, ma poate contacta ulterior) Mama fetelor e tinerica si oachesa, ne salutam cand iesim la intins rufe, eu o conformista, pe balcon, ea o idealista, pe acoperis. M-am prins eu pe vremea cand il adaposteam pe toma in burta c-ar fi si ea insarcinata, cam in acelasi stadiu, judecand deopotriva forma si fondul rotundului.  Am nascut la o zi diferenta, eu un strengar si ea o papusica, a patra de altfel la ei pe acoperis. In araba mea subreda verific constant cu ea progresele bebelusei, durerile colicilor, n...

toma are aproape 10 luni si vreo 150 de jucarii. am calculat aici tot ce a primit + pungile de plastic, sticlele, castroanele, cutiile de care s-a indragostit in timp. se plictiseste repede, ca toti copiii de altfel, indiferent cat de sofisticate/ nemaipomenite ar parea jucariile la primul contact. am incercat sa separ tot calabalacul in vreo 5-6 pungi si sa i le dau prin rotatie, astfel incat bucuria reintalnirii sa bata plictiseala suprajocului si sa ne putem intelege in casa ca oamenii, minimizand urletele, bosumflarile si lipsa de interes. pe cele din plastic/ cauciuc le spal in chiuveta la cateva zile, pe cele din bumbac le spal la masina, cam la 2 saptamani. uite o sarcina despre a carei existenta nu am avut habar in tinerete. am inceput sa-i urmaresc interesul pentru o anume 'jucarie' corespunzatoare asumarii fiecarei noi indeletniciri.. si incerc sa-i satisfac nevoile cu ce gasesc prin/ pe langa gospodarie, evitand sau macar eficientizand pe cat posibil cumparatul....

marcam primul dinte in calendarul fictiv al progreselor reale ale lui toma. la pachet cu dintele a venit o doza noua de energie, un neastampar general, frate cu trancii in cur, ca sa va faceti o idee. dar altfel, numai zambete, chiote, coordonari istete, empatie. politic, apele se mai tulbura un pic. armata cheama populatia afara din case, de data asta pentru un protest pasnic impotriva terorismului. ce gogomanie! armata de fapt vrea sa puna mana pe liderii fratiei musulmane si are nevoie de niste valuri de multime, care sa paravaneze un pic urecherea nepoliticosilor cu barba. atatia egipteni mandri ca i-a chemat armata in strada, ca ma ingrijorez. nu pentru mine, ci pentru ei, pentru coloana lor vertebrala, pentru idealurile lor confuze. la mine pe strada insa timpul curge invers. nu spre repararea tarii, ci spre bucuria rupturii.  nu despre iesit in strada e vorba, ci despre trait pe strada oricum. despre jocuri de-a societatea, castigate pe nedrept de oportunis...

sunt obosita. imi vine sa fiu trista, sa ma scotocesc de nemultumiri si sa le las sa ma inveleasca. peste tot oful, o musca. ce buna e maica-mea la prins muste. ah mami daca mi-ai prinde musca si mi-ai face un masaj.. ma spal pe dinti si storc ziua de momente bune. castiga detasat momentul in care am intrat la toma in clasa azi, dupa 4 ore. era cu spatele. mi-a auzit vocea, s-a intors, i s-a luminat fata, a zis ma-ma, apoi s-a tarat pe genunchi si coate pana la mine - 6 mutari, am numarat. haide haide, i-am zis. a razbit. l-am luat in brate. s-a lipit de mine, apoi s-a intors triumfator la ingrijitoare care i-au spus un fel de: te-am vazut da, fericitule! apoi mi-a desfacut siretul de la bluza si s-a servit cu niste lapte. ce mandra am fost de el. ce baiat mare am! cum isi vede el de nevoi cu bucurie. si aproape ca m-as lua cu alte neajunsuri si as uita sa ma multumesc chiar si doar cu momentul asta magnific, dar apoi imi vine in minte privirea pierduta a unui copil cu n...

ma vaitam mai deunazi la toma ca jobul pe care il performez nu mai e chiar ceea ce-mi doresc de la viata. a inceput acum un an jumate ca o colaborare frumoasa, m-au dorit si asta mi-a gadilat orgoliul, am speculat abil si in limitele bunului simt, negociind un contract bun, apoi toma a beneficiat si el de un loc in camera bebelusilor, ceea ce mi-a dat libertate de miscare, avandu-l insa mereu sub nas.. ce sa mai.. era o paine de mancat. am fost chemata astazi sa mi se comunice ca data fiind situatia tarii, jobul meu nu se mai justifica. ca le pare rau, dar ca din septembrie colaborarea noastra inceteaza. am zis ok. doamna de la finante a zis ca imi multumeste de intelegere. eu am zis ca tot ce trebuie sa se intample, se intapla si ea a zambit usor incurcata si a zis ai dreptate, dar am inteles ca n-a crezut nici ea ca a zis asta. m-a durut un pic faptul ca n-a reusit sa-mi multumeasca pentru colaborare sau pentru determinare sau pentru implicare.. ma rog, pentru cine am fost cat am ...

imi plac copacii. ii imbratisez de cate ori pot, iar de cand il am pe toma, mi-am facut un obicei din a ma conecta cu universul alaptand sprijinita de scoarta cate unui copac pe care il gasesc special.  in buchiselile mele bizare, am aflat de pe net ca fiecaruia din noi, in functie de data nasterii, ii corespunde un copac. mie si lu toma, scorusul, copac de altfel de negasit in egipt, semn ca nu prea e de noi p-aici.  tatalutoma e smochin, un copac stabil, de treaba, generos dar dificil..deci se pupa. ei si cum tatalutoma serveste zilele astea mai mult tara, mi s-a parut romantic sa-i dau lu toma smochine. i-au placut la nebunie, n-a trebuit sa le zdrobesc, i-am dat vreo 4, cam multe ce-i drept, da zic uite tomica am mai gasit o solutie pt cand ti-e dor de tati. eram chiar fericita. l-am sunat si i-am zis: sa stii ca nici nu ne suparam ca ai treaba, ca uite lu toma ii plac smochinele si in felul asta, primeste lapte de la mine si smochine de la tine si ne facem amand...

nu pot sa trec pe langa un copil care plange, fara sa aflu cauza dramei. pe strada mi-e mai greu sa intervin, dar la gradi sunt libera sa arbitrez astfel de blocaje psihologice. nu scrie in fisa postului ca ar fi de datoria mea, dar nu m-a oprit nimeni niciodata sa ma asez 'pe vine' langa cate o gagalice inlacrimata si sa 'discut' problema. fac ce pot, de multe ori solutiile nu sunt la mine, dar macar asez niste compasiune peste criza, distrag atentia catre un motivas de bucurie, mangai bucle aurii, sterg lacrimi caldute si spun: 'stiu'! am dat astazi peste o draguta de vreo 4 ani, ca nici nu stiu cum o cheama. plangea on and off de cateva ore bune, respirand alandala, frecandu-si mainile de neputinta. mi-a spus profesoara ei ca mami n-a lasat-o azi sa poarte rochita preferata, fiindca e prea buna sa fie terfelita la gradinita si oricum nu se poate juca libera in ea. mami a fost sunata si instiintata ca micuta nu se opreste din plans, dar mami e superocupa...

trebuie sa scriu despre ce mananca tomica, sa mai inlatur frici, sa reamintesc oamenilor ca s-au indepartat de natura, sa confirm ipohondrilor ca exista solutii dincolo de medicamente. nu invit pe nimeni sa ma urmeze. va povestesc un pic si voi decideti ce schimbari sa indrazniti in stilul vostru de viata, pentru o minte mai relaxata, pentru mai putine drumuri la farmacie, pentru mai multa energie. viata a fost buna cu mine si mi-a scos in cale, fix in cairo, atat de departe de casa, o romanca vegetariana. ne-am intalnit de cateva ori, ni s-au potrivit judecatile, mi-a recomandat niste filme, mi-a dat sa gust niste hrana vie si mai presus de toate mi-a dat incredere. ( te pup delia) scurtez si mentionez doar ca la 9 luni jumatate toma mananca numai fructe, legume, ierburi si vreo 4 cereale. laptele meu nu mai are aceleasi proprietati nutritive, dar il alaptez in continuare la gradi, in taxi, pe iarba, in pat.. si cam pe oriunde are nevoie de o doza de extra-siguranta. sunt pedia...

anul trecut, pe cand toma se plamadea in casa lui de apa si crestea rotundut rotundut, il indragostisem de o tigancusa de la scara blocului.  a iesit tomica la lumina si marina ii zambeste timida ori de cate ori ne intersectam. o surprindem uneori facand mancare din nisip si frunze cu o alta gagalice gospodina de cartier, sau cocotata ca o diva pe rabla copiilor, despre care v-am scris pe indelete cu alta ocazie. atasez prima scriere despre marina, pastrata de pe vremea ne-blogului plus o poza de ieri: langa blocul meu, intr-o casa rupta sta o papusa care sa tot aiba vreo 2 ani, desculta, carliontata si cu niste ditamai ochii negri. ma scaneaza adanc de fiecare data cand ne intalnim si eu ii intorc numa zambete. as vrea uneori sa am o acadea ceva in buzunar, dar cred ca n-ar sti s-o primeasca. jumatate de metru de demnitate, fara sosete, fara papuci. isi inventeaza jocuri. e mecanic de tren, e ce vrea ea sa fie. nu stiu cine e mama ei, pare sa nici nu fie necesara in povest...

fanii mei, mamele mele dragute, care imi asteptati, daca imi asteptati povestile, m-am decupat cateva zile, ocupata cu un suflet ratacit prin cairo, in cautare de liniste, de raspunsuri, de sens. o prietena din romania s-a incumetat sa ma viziteze in astfel de vremuri tulburi pentru egipt, fiindca atunci cand sufletul doare, nu-ti mai pasa de context, mergi sa te deschizi, cui simte sa te asculte, dai un bucuresti verde pe un cairo sangeroso-nisipiu, schimbi unghiul, oftezi altfel, mai vezi pe altii ce ii doare si te mai scuturi de neajunsurile-ti mai reale sau mai inchipuite. n-am apucat sa-i arat mare lucru. tutancamon, scarbit de jocurile fratiei musulmane s-a declarat un pic de nevizitat zilele astea. sta in piramida la el cantarind unde a gresit. nu e ma tutancamoane vina ta, vezi de masca ta de aur si de chilotii tai cusuti manual si conservati fara prezervative atatea milioane de ani. o sa fie totu bine si-o sa te deschizi si tu iar, nemuritorule ce esti! in fine.. deci i-am...

se crapa de ziua. temerarul de toma ma anunta ca a venit dimineata, cocotandu-se pe fiinta mea, exersand niste impunsaturi ferme din faza pre-busilea. e 6.30 - sambata! as mai dormi poate 3 ore, dar alung visul asta naiv si ma trezesc zambind, cu fata la datorie. ce faci bai gogosel? gata de zi? pai pe mine m-ai intrebat? tu-ti co-sleepingu! hai la bucatarie! ne oprim in fata oglinzii, ii place de el proaspatul in brate la mine buhaita. mi-a crescut parul. arat ca logo-ul diesel. as putea sa le dau un semn. stai in tarcul asta de jucarii tomica, sa fac un smoothie si te prelevez in 10 min. mango, banana, caise, piersici, patrunjel. fara mar azi! turturel aproba cu un thi! consumam micul-asta dejun. eu trisez si-mi fac si o cafea. turturel ma iarta, daca ii dau si lui un ardei gras.. cu care sa se prosteasca pana beau eu cafeaua. arunc cateva felii de dovleac in cuptor si imi propun sa nu uit sa le pudrez cu niste zahar si sa le stropesc cu esenta de rom, la un moment dat. tom...

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

mi se pune des intrebarea ce limba il voi invata pe toma , avand in vedere ca tatal lui e egipteano-rus, ca la gradi i se vorbeste in engleza si araba, ca bunica din cairo se prosteste cu el in rusa iar bunicii de la pucioasa ii canta pe skype in romaneste. am calculat de altfel toate limbile la care a fost expus pana acum, in campul asta umano-magnetic pe care il generez in jurul lui cu prieteniile mele si mi-au iesit vreo 13 in 8 luni. (romana, rusa, italiana, spaniola, irlandeza, franceza, germana, croata, araba, urdu, engleza britanica/ americana/ australiana) nu am nicio ingrijorare cu privire la limba pe care o va stapani. nu intentionez sa impun reguli, cel putin nu pana la vremea scolii. las oamenii sa-i vorbeasca din suflet, in limba in care stiu ei sa zambeasca cel mai bine si el va culege din marea asta de sunete pe cele care vin singure catre el. detectez deja in borboroselile lui niste sunete prezente in fonetica araba, pe care eu nu reusesc sa le pronunt. ca sa d...

ma umple de sens responsabilitatea de a-mi linisti cititorii care ma stiu in cairo azi. revolutia lu tatalutoma se scrie. cred ca se scrie asa cum a visat, fiindca desi nu consum tv, liniile telefonice nu functioneaza, simt emotii bune venind dinspre piata tahrir. toma s-a agitat mult peste ora lui de somn, puiu lu mami de revolutionar. as fi in strada sa miros sperantele milioanelor de suflete, sa cred cu ele intr-un egipt mai curat, dar il las pe tatalutoma sa se ocupe, sa-si duca oamenii spre victorii nesangeroase, sa-si traiasca visul care ah ce des ce departe il tine de noi! am revolutionat si eu un pic de dimineata, ca eu atunci activez. l-am scos pe toma pe strazi cand mamele cairoului si-au pastrat plozii la adapost. mi-am confectionat, in pofida avertismentelor colegelor de la job, un ecuson pe care am scris: دعم الثورة المصرية respectiv  sustin revolutia egipteana! ca sa stie taranii mei de la piata, necititori de engleza, ca le inteleg neajunsurile si ca le vre...