stau cu toma la fereastra. o inchide si o deschide de 100 de ori. pe la a 20a inchidere, ma plictisesc, dar mai stau. pe la a 30a se uita la mine. cred ca stie ca eu ma voi fi plictisit dar rade si mai vrea, deci sunt cu el.
daca n-as fi acolo si-ar tranti-o peste degete, deci prezenta mea e vitala.
cu fiecare explorare in care se pierde e mai increzator iar eu mai convinsa ca n-as sti sa-i tai aripile.
apoi mai are un obicei. strecoara sub pat tot ce gaseste in pat, largind cu atentie spatiul dintre perete si marginea patului. apoi si le culege de sub pat, daca mai ajunge la ele.
daca zic nu, e degeaba. deci il las sa-si faca damblaua si am grija doar sa nu-si loveasca mana.
vrea mai mult.
strecoara un picior intre pat si perete. il aduce si pe celalalt. se face una cu peretele si s-ar scurge cu totul sub pat daca nu l-as pescui si l-as rostogoli peste mine. rade in aer apoi m-ar musca. zic ferma nu. se uita in ochii mei, apoi scurt infige dintii in bratul meu. ii infig si eu pe ai mei in bratul lui.
imi dau seama ca am facut-o instinctiv.
el e derutat. apasa. apas. se opreste, ma opresc.
gaseste un pachet de servetele. incepe sa scoata unul cate unul.. tot pachetul e in pat. 550 de servetele, un munte inzapezit. iau pachetul gol si il reumplu. ma ajuta. il umplem la loc si isi muta intentia catre vreo alta traznaie.
imi dau seama ca e unul dintre cei mai liberi bebelusi pe care ii cunosc.
incerc sa nu-i intrerup nicio bucurie ci doar sa i-o fac accesibila in cel mai nepericulos mod cu putinta.
incerc la masa sa-i las la indemana jucarii moi, numa bune de aruncat pe jos.. iar in pat carticele.. sa se deprinda cu frunzareala calduta de dinainte de somn.
ambalajele de fel de fel i le pastrez si i le dau in inspectie sa vada si el cat mint reclamele, sa studieze fonturi, logo-uri, e-uri si alte gogosi.
din orice somnic s-ar trezi, ii dau o gura de lapte, ca sa inteleaga pe ce lume e. daca a venit pe cea buna sau pe cea dusmanoasa. imi zambeste. am noroc. a venit pe cea buna.
si uite asa ma tin dupa el prin zi, prin viata, acu se face anu!
incerc sa-mi pup nevoile cu bucuriile lui, ca sa-i stirbesc cat mai putin din avant. sa nu-i incurc aripile, sa nu-i perturb zborul.
cand fi-voi prea grea sa ma mai tin dupa el, se va fi facut cavaler. abia astept!
Comentarii
Trimiteți un comentariu