a fost odata ca niciodata un baietel care nu vroia sa adoarma.
facuse baie si mama lui il alaptase, apoi il pusese in patut iar el considerase ca e prea devreme sa inchida ochii.
ma asculta toma cu ochii mari, apoi profita de o pauza intre acte.. si se pune pe vaitat, storcandu-se de vreun pui de lacrima.
ii pun niste muzica de adormit bebelusii si pe ritmuri suave ii cant continuarea povestii. ii place o vreme, apoi iar se cauta de lacrimi si ma acuza cu fata de milog de inumanitate, de lipsa oricarui sentiment mamar..
ocazie cu care imi amintesc de rolul glandelor mamare si il iau din patut spre o ultima alaptare, inmuiata fiind de rugamintile-i fierbinti.
ii place in patul de oameni mari, se energizeaza cu o gura de lapte si apoi are iar pofta de joaca. ma escaladeaza, se rasuceste, isi lipeste spatele de pieptul meu si gatul lui imi imbraca gatul. ma topesc de drag si merg mai departe cu povestea.. iar lui ii place cum se aude asa corp pe corp, cum curge firul epic cand stai cocotat pe diafragma naratorului.
ce teatru organic!
il pun inapoi in patut. iar tragedie. mai are inca grimase care reusesc sa ma invinovateasca.
ma aplec asupra patutului si-l rog pe iepurasul care spune numai adevarul, sa-i confirme ca mami il iubeste, ca e obosit si ca daca inchide ochii nu e nicio panica.
il asculta pe iepurasul personificat si in rastimpuri ma priveste pe deasupra iepurasului, rasplatind cu zambete inca neobosite eforturile-mi teatrale.
imi ia apoi iepurasul din mana si-l pune la fund. cam atata da el pe speach-ul iepurasului de plus, luat de mami din aeroport.
raman aplecata deasupra patutului si incerc ferma sa-l atentionez ca e vremea culcatului. ma ia de mana, semn ca trebuie sa ma calmez.. cu cealalta mana imi verifica nasul, mi-l insurubeaza la loc.. strecoara un deget in nara si eu rad, rade si el.. iar se pierde adormeala.. e iar de ras..
isi verifica palmele. stie ca are cate 5 degete la fiecare mana si ca impreuna fac 10. n-are notiunea de 10 dar calculul e deja facut cu mintea, sunt sigura.
tatalutoma imi spune detasat ca e o teorie frumoasa, dar ca e totusi cam devreme.. continui sa cred in ce cred.
a trecut o ora jumate. toma adoarme intr-un final in care uitasem sa mai cred.
amestec foame cu oboseala cu vinovatie cu dragoste nemarginita.
sunt sigura ca atatea mame si-au adormit puii greu greu in atatea sute de seri.. si ca e plin de mame in lume. si ma intreb de ce atat de putina toleranta totusi, de ce atat de putin adevar simplu in jur..
continui dezbaterea filozofala si la masa. se termina zacusca. of mami, ca mai bine inghesuiam 2 borcane!
aflu printre imbucaturi ca tatalutoma l-a citit pe eliade in rusa si eu abia acum aflu.
avem o viata sa ne cunoastem. pana una alta merg sa-l verific pe frumosul din patutul adormit.
ariciul cu mainile impreunate si iepurasul care spune numai adevarul stau la o soapta la spatele lui tomica- rapusul.
opresc si muzica de bebelusi. las noaptea sa cada peste oboseala tuturor.
ce frumos ca ne-am facut timp si de eliade azi. ne-a dus lipsa. ce-nseamna o zacusca buna, te duce la esenta!
facuse baie si mama lui il alaptase, apoi il pusese in patut iar el considerase ca e prea devreme sa inchida ochii.
ma asculta toma cu ochii mari, apoi profita de o pauza intre acte.. si se pune pe vaitat, storcandu-se de vreun pui de lacrima.
ii pun niste muzica de adormit bebelusii si pe ritmuri suave ii cant continuarea povestii. ii place o vreme, apoi iar se cauta de lacrimi si ma acuza cu fata de milog de inumanitate, de lipsa oricarui sentiment mamar..
ocazie cu care imi amintesc de rolul glandelor mamare si il iau din patut spre o ultima alaptare, inmuiata fiind de rugamintile-i fierbinti.
ii place in patul de oameni mari, se energizeaza cu o gura de lapte si apoi are iar pofta de joaca. ma escaladeaza, se rasuceste, isi lipeste spatele de pieptul meu si gatul lui imi imbraca gatul. ma topesc de drag si merg mai departe cu povestea.. iar lui ii place cum se aude asa corp pe corp, cum curge firul epic cand stai cocotat pe diafragma naratorului.
ce teatru organic!
il pun inapoi in patut. iar tragedie. mai are inca grimase care reusesc sa ma invinovateasca.
ma aplec asupra patutului si-l rog pe iepurasul care spune numai adevarul, sa-i confirme ca mami il iubeste, ca e obosit si ca daca inchide ochii nu e nicio panica.
il asculta pe iepurasul personificat si in rastimpuri ma priveste pe deasupra iepurasului, rasplatind cu zambete inca neobosite eforturile-mi teatrale.
imi ia apoi iepurasul din mana si-l pune la fund. cam atata da el pe speach-ul iepurasului de plus, luat de mami din aeroport.
raman aplecata deasupra patutului si incerc ferma sa-l atentionez ca e vremea culcatului. ma ia de mana, semn ca trebuie sa ma calmez.. cu cealalta mana imi verifica nasul, mi-l insurubeaza la loc.. strecoara un deget in nara si eu rad, rade si el.. iar se pierde adormeala.. e iar de ras..
isi verifica palmele. stie ca are cate 5 degete la fiecare mana si ca impreuna fac 10. n-are notiunea de 10 dar calculul e deja facut cu mintea, sunt sigura.
tatalutoma imi spune detasat ca e o teorie frumoasa, dar ca e totusi cam devreme.. continui sa cred in ce cred.
a trecut o ora jumate. toma adoarme intr-un final in care uitasem sa mai cred.
amestec foame cu oboseala cu vinovatie cu dragoste nemarginita.
sunt sigura ca atatea mame si-au adormit puii greu greu in atatea sute de seri.. si ca e plin de mame in lume. si ma intreb de ce atat de putina toleranta totusi, de ce atat de putin adevar simplu in jur..
continui dezbaterea filozofala si la masa. se termina zacusca. of mami, ca mai bine inghesuiam 2 borcane!
aflu printre imbucaturi ca tatalutoma l-a citit pe eliade in rusa si eu abia acum aflu.
avem o viata sa ne cunoastem. pana una alta merg sa-l verific pe frumosul din patutul adormit.
ariciul cu mainile impreunate si iepurasul care spune numai adevarul stau la o soapta la spatele lui tomica- rapusul.
opresc si muzica de bebelusi. las noaptea sa cada peste oboseala tuturor.
ce frumos ca ne-am facut timp si de eliade azi. ne-a dus lipsa. ce-nseamna o zacusca buna, te duce la esenta!
Comentarii
Trimiteți un comentariu