Treceți la conținutul principal

iubiti-va mult, sunati acasa!

azi a fost ziua internationala a pacii.
ia luati un moment de ragaz si faceti pace in gand cu cine v-a suparat, sau mergeti de va pupati jumatatile, sferturile, cateii, pisicile.
in egipt cica s-ar mai fi linistit apele. se lucreaza la un nou canal suez, pentru care poporul contribuie cu bani din buzunar, cat sa fie gata intr-un an. planul era pe 5 ani, dar toata lumea e gata sa puna umaru. ca la piramide. daca trebe, trebe.
tatalutoma se pregateste de munca voluntara, sa contribuie acolo cu 10-12 -50 de cazmale la canalul pe care s-o duce tomica de-a stanga si de-a dreapta valurilor, cu barca lui cu panze.
intre timp fratia musulmana mai pune niste bombe pe ici pe colo.
se aude o bomba langa scoala. copiii zboara la poarta. profesoarele ies din clase cu telefonul in mana. mai fetelor, n-am zis ca nu folosim telefoanele in timpul orelor?
a fost o bomba mis corina, in downtown.
ei hai doamne fereste si le trimit inapoi in clase.
il sun pe tatalutoma. ce stii de bomba din downtown? 4 morti cica? ei na, hai ca verific.
da asa e, si a fost la capatul podului, gen la 1 km de scoala.
parintii incep sa sune. mis corina. a fost sau n-a fost?
a fost a fost, da nu la noi. mai la vale. aa ok, o zi buna.
copiii chiuie iar. toata lumea a uitat. literalmente, a uitat!
ma intorc si eu la ale mele. am un interviu. sunt multumita. apoi apare o familie cu o fetita cu sindromul down. ooff. o sa fie greu, dar o sa reusim. trebuie.
o duc pe fetita in clasa. i-o arat pe profesoara ei, o fata de milioane. se inteleg. isi dau mana. inima mea se strange, iar tatal are lacrimi in ochi. 
pa laila, ne vedem maine.
bat palma cu tatal ei si simt toata increderea lumii, cum pleaca din temerile lui si se revarsa in sperantele mele.
mainile noastre, acest canal suez al integrarii unui copil nenorocos intr-o lume care nu stie cat e de norocoasa.
canadianca de la logistica iar mi-a copt-o. azi nici nu ma supar. o las asa sa muste, pana n-o mai doare.
una din profesoare face si ea o gafa, balanta bune -rele inclina la bune si-o iert si pe ea.
am insa o mironosita care se da la pat 1 zi din 5 si ma lasa balta. incropesc scuze fata de parinti, atribui profesoare de ocazie clasei descoperite si ii promit in gand mironositei dezlegare curanda.
o s-o las sa ne lase. o cheama o alta cariera. in fine.
e ziua pacii am zis, nu?
hai iubiti-va mult, dati-va sanse, iertati-va din nou, zambiti asa fara efort, eliberati-va de asteptari, multumiti cui va lumineaza, radeti cu cine apucati, sunati acasa!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...