Treceți la conținutul principal

portia de pozitiv

smoothie-ul de mango cu banana m-a montat serios pentru zi.
interviul cu o domnisoara gata sa lucreze cu 'nevoi speciale' a decurs senin, onest si s-a incheiat colaborativ.
2 fetite integrate frumos in colectivitate, prima lor zi de scoala s-a lasat cu emotii grele, dar bune.
2 parinti fericiti
un baiat de a treia vrea sa stie a cui mis sunt eu, ca ma tot vede in curtea scolii. l-am lamurit.
o excursie se anuleaza. n-apuc sa ma supar. primesc la schimb libertatea unui workshop pe care mi-l prepar cum vreau.
o fetita cu autism vine in birou si ma intreaba ce fac. ii spun ca bine, dar ca am multa treaba. ea zice: I am going out but you, stay where you are. i-am zis ca sigur ca da. trebuie ca ii plac certitudinile.
soseste masa de la ikea. mi-o montez si mor de dragul ei. imi asez coatele pe ea si scriu un mail acasa. ce de sens am.
toma mi-a pictat la gradi 2 opere. ma topesc. le luam acasa si le indosariez in bookletul lui intitulat a cavalcade of colors.
gatesc niste paste. tatalutoma le mananca in drumul dinspre aragaz spre masa.
bem o bere.
povestesc zambind. el ma pupa pe cap. eu ii aud inima. bate asa cinstit! ma infricosez. cand auzi o inima batand, te strabate teama ca mecanismul asta s-ar putea opri dint-o cine stie ce incurcatura universala si ca s-ar narui clipa. dar inima lui bate peste frica mea. ce noroc am.
toma pufaie. ne miroase pe amandoi si noi il mirosim pe el jegosul, transpiratul, pana la urechi ranjitul. ii spun: mmm, you smell like flowers si el rade in hohote. si ii tot zicem asa pana oboseste sa rada si redirectioneaza atentia.
bem o cafea tarzie.
mananc 4 curmale proaspete si o banana.
planuim cheluieli ipotetice. suna bine in aer. le lasam acolo.
baie si somn.


Comentarii

  1. Draga mamlutoma,

    Imagineaza-ti asa. Stau la o masa patrata, alturata de alte meses patrate. Pupitre...asezate in sir astfel incat sa descrie un fel de rama. Sunt microfoane pe pupitre si in ureche imi susura vocea traducatoarei. Adineauri era un tarducator. Nu ma concentrez la ce spune...Pentru ca iti scriu...Va trebui sa ma intrerup in curand...urmeaza un punct care ma intereseaza (workwise...adica...nu asa...in general...in general nu prea ma preocupa:-)


    Iti scriu...mi se pare ca esti obosita...am citi ultimele trei postari...Mi se pare ca in spatele randuri,or e un fel de oboseala curajoasa si inimoasa care ma emotioneaza. As vrea sa iti trimit o imbratisarea stransa. Sa iti spun la ureche:curaj! Lumea e stridia ta! E sucul tau de mango! Poti face ce vrei din ea...chiar daca lumea si viata si curgerea timpului si transportul in comun sunt incontrolabile...chiar daca imprevizibilul pandeste din toate colturile deodata...Chiar daca...

    Ei bine, chiar daca...viata e dureros de frumoasa. Soarele intr-o tara unde ploua cinci zile din sapte, de exemplu...e frumos...frumos ca o mangaiere cand te doare spatele infrigurat. Subtilitatea luminii cand aluneca peste strazi si betoane ca limba unui enorm animal fantastic...O pisica uriasa care isi curata blana...

    Imi esti foarte draga. As vrea ca zambetul pe care il port atarnat pe dinauntru sa ajunga pana in partea ta de lume

    Curaj si inima buna!

    Cu drag

    Colega-de-liceu

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. sunt obosita da, multumesc orcui ma simte. accept cu tot dragul imbratisarea ta de-acolo de la birou, din tara ta ploioasa, din viata ta grea, dar frumoasa sunt sigura. numai de bine iti urez! multumesc de griji, de randuri. ma rascolesc

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet