Treceți la conținutul principal

portia de pozitiv

smoothie-ul de mango cu banana m-a montat serios pentru zi.
interviul cu o domnisoara gata sa lucreze cu 'nevoi speciale' a decurs senin, onest si s-a incheiat colaborativ.
2 fetite integrate frumos in colectivitate, prima lor zi de scoala s-a lasat cu emotii grele, dar bune.
2 parinti fericiti
un baiat de a treia vrea sa stie a cui mis sunt eu, ca ma tot vede in curtea scolii. l-am lamurit.
o excursie se anuleaza. n-apuc sa ma supar. primesc la schimb libertatea unui workshop pe care mi-l prepar cum vreau.
o fetita cu autism vine in birou si ma intreaba ce fac. ii spun ca bine, dar ca am multa treaba. ea zice: I am going out but you, stay where you are. i-am zis ca sigur ca da. trebuie ca ii plac certitudinile.
soseste masa de la ikea. mi-o montez si mor de dragul ei. imi asez coatele pe ea si scriu un mail acasa. ce de sens am.
toma mi-a pictat la gradi 2 opere. ma topesc. le luam acasa si le indosariez in bookletul lui intitulat a cavalcade of colors.
gatesc niste paste. tatalutoma le mananca in drumul dinspre aragaz spre masa.
bem o bere.
povestesc zambind. el ma pupa pe cap. eu ii aud inima. bate asa cinstit! ma infricosez. cand auzi o inima batand, te strabate teama ca mecanismul asta s-ar putea opri dint-o cine stie ce incurcatura universala si ca s-ar narui clipa. dar inima lui bate peste frica mea. ce noroc am.
toma pufaie. ne miroase pe amandoi si noi il mirosim pe el jegosul, transpiratul, pana la urechi ranjitul. ii spun: mmm, you smell like flowers si el rade in hohote. si ii tot zicem asa pana oboseste sa rada si redirectioneaza atentia.
bem o cafea tarzie.
mananc 4 curmale proaspete si o banana.
planuim cheluieli ipotetice. suna bine in aer. le lasam acolo.
baie si somn.


Comentarii

  1. Draga mamlutoma,

    Imagineaza-ti asa. Stau la o masa patrata, alturata de alte meses patrate. Pupitre...asezate in sir astfel incat sa descrie un fel de rama. Sunt microfoane pe pupitre si in ureche imi susura vocea traducatoarei. Adineauri era un tarducator. Nu ma concentrez la ce spune...Pentru ca iti scriu...Va trebui sa ma intrerup in curand...urmeaza un punct care ma intereseaza (workwise...adica...nu asa...in general...in general nu prea ma preocupa:-)


    Iti scriu...mi se pare ca esti obosita...am citi ultimele trei postari...Mi se pare ca in spatele randuri,or e un fel de oboseala curajoasa si inimoasa care ma emotioneaza. As vrea sa iti trimit o imbratisarea stransa. Sa iti spun la ureche:curaj! Lumea e stridia ta! E sucul tau de mango! Poti face ce vrei din ea...chiar daca lumea si viata si curgerea timpului si transportul in comun sunt incontrolabile...chiar daca imprevizibilul pandeste din toate colturile deodata...Chiar daca...

    Ei bine, chiar daca...viata e dureros de frumoasa. Soarele intr-o tara unde ploua cinci zile din sapte, de exemplu...e frumos...frumos ca o mangaiere cand te doare spatele infrigurat. Subtilitatea luminii cand aluneca peste strazi si betoane ca limba unui enorm animal fantastic...O pisica uriasa care isi curata blana...

    Imi esti foarte draga. As vrea ca zambetul pe care il port atarnat pe dinauntru sa ajunga pana in partea ta de lume

    Curaj si inima buna!

    Cu drag

    Colega-de-liceu

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. sunt obosita da, multumesc orcui ma simte. accept cu tot dragul imbratisarea ta de-acolo de la birou, din tara ta ploioasa, din viata ta grea, dar frumoasa sunt sigura. numai de bine iti urez! multumesc de griji, de randuri. ma rascolesc

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...