Treceți la conținutul principal

micul consumator

il iau pe toma la subrat si mergem pentru ultima oara la banca, sa ridic restul de cec de la gradinita cu bucluc.
intram, ocolim filtrul care ne-ar scana degeaba si ne indreptam catre automatul de numere menite sa disciplineze droaia de clienti. optiunile automatului sunt scrise toate in araba, le iau pe rand pana ma dumiresc care mi se potriveste. fac ce fac si sunt urmatoarea clienta. vorba lu topescu, dumnezeu este roman tomica.
il asez pe toma pe tejghea. nu zambeste. monitorizeaza operativitatea ofiterilor bancari. se incrunta la masina de bani. cand lucrai tu mami la banca tot asa te plictiseai? nu mami, altfel!
baiatul e de treaba, imi da banii, imi da si un plic, imi cere o semnatura si un numar de telefon. semnez serioasa un chi si-apoi un rotocol si atasez telefonul de romania, inchis de altfel. apoi pun punct. ca atunci cand inchei o sedinta. toma rade. sa ne mai scuteasca cu telefoanele. ce atata cuibareala in vietile oamenilor? pai nu? pai da! 
pun banii in plic ca o directoare si plecam ocolind iar scanerul.
ultimul salariu a fost incasat tomica. cu ce te cinstesc?
hai sa te duc intr-un supermarchet dichisit sa impingi un carucior de marfa ca un om mare si sa achizitionam niste produse, ca niste consumatori de rand.
daaa!

ne plimbam printre rafturi. toma imi arata cu degetul decoratiuni de craciun. ii reamintesc ca nu poarta sosete inca deci sa nu ne grabim. ma intreaba daca la 30 de grade mai vine mosu? zic vine unu in slip, sa moara de ciuda gagicile care n-au fost cuminti.
adica cum? zice toma
ee, mami.. ziceam si eu asa..
ochesc o salopeta pe care scrie: a hug is a great thing to share. i-o arat. el mi-o ia din mana si o pune in carucior. mai luam un bloc de desen si-o lumanarica pentru serile lungi din balcon si gata cumparaturile. trecem pe langa fel de fel de jucarii la care toma zambeste tuguindu-si buzele, dar mirajul impinsului de carucior bate orice stationare. vreau sa cred ca discerne deja adevarul de minciuna. poate ma mint.
plecam acasa. imi vine sa ma abat si pe la biserica. zic, mamaia s-ar bucura. toate usile casei domnului sunt inchise dar dam pe peretii exteriori de niste mozaicuri interesante, cu ceva crestini plimbandu-se cu barca pe o mare turcuaz. or fi ceva sfinti ai marinarilor. 
mami, si la mare cand ma duci?
stai ma sa treaca macar craciunul, ca nimeni nu merge iarna la mare. pai n-ai zis ca e canicula? mos craciun unde-si mai etaleaza slipul?
care slip ma turturel?
hai mami ca asa le intorci, vorba lu tati, numa cum iti place tie!

Comentarii

  1. Te-am descoperit acum cateva zile. O prietena de-a mea a dat like unui link postat de cineva catre blogul tau. Deja ti-am citit toate postarile din aprilie incoace. Mi-esti tare draga! Poate pentru ca, pe undeva, avem ceva comun...departarea de casa, de tara, si acea tristete nostalgica ce razbate dincolo de incrancenarea de a duce cu bucurie mai departe ziua de maine...ti-am cerut prietenia pe Facebook. Numai daca poti si daca simti! Cu drag, Diana

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarzărul

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la bebe

nedaruri, nelacrimi, necuvinte

toma, mi-e dor de mamaia si tataia de la pucioasa, a oftat tatalutoma aseara. toma a adaugat; mie imi e si mai dor. de unde stii tu cat de mare e dorul meu? pai tu nu incapi in leaganul lu tataia, organizeaza toma emotiile cu precizie in classorul inimii. aoleu baieti, maine e ziua lu tataie. hai sa ne strecuram intr-un filmulet si sa-i cantam cu intonatie. aoleu si tot maine vine mos nicolae. adicaa, ar fi venit. care mos? oof, nicolae toma, e un mos care vine in romania si aduce niste surprize in ghete. si uite cum esti pui de roman si tu, meritai acolo o maslina ceva. tatalutoma se scuza abil: oof, mereu imi amintesti prea tarziu. la fel cum ai facut cu martisorul. de unde sa stiu eu delicatesele astea? n-am timp de procese de constiinta. imi intorc practicalitatea pe toate partile si conchid: poate peste noapte mos nicolae, dupa ce va fi terminat cu copiii din romania, vine si la noi sa ia orezul cu lapte din frigider si sa-l puna frumos cu caserola cu tot la tine in ghet