Treceți la conținutul principal

micul consumator

il iau pe toma la subrat si mergem pentru ultima oara la banca, sa ridic restul de cec de la gradinita cu bucluc.
intram, ocolim filtrul care ne-ar scana degeaba si ne indreptam catre automatul de numere menite sa disciplineze droaia de clienti. optiunile automatului sunt scrise toate in araba, le iau pe rand pana ma dumiresc care mi se potriveste. fac ce fac si sunt urmatoarea clienta. vorba lu topescu, dumnezeu este roman tomica.
il asez pe toma pe tejghea. nu zambeste. monitorizeaza operativitatea ofiterilor bancari. se incrunta la masina de bani. cand lucrai tu mami la banca tot asa te plictiseai? nu mami, altfel!
baiatul e de treaba, imi da banii, imi da si un plic, imi cere o semnatura si un numar de telefon. semnez serioasa un chi si-apoi un rotocol si atasez telefonul de romania, inchis de altfel. apoi pun punct. ca atunci cand inchei o sedinta. toma rade. sa ne mai scuteasca cu telefoanele. ce atata cuibareala in vietile oamenilor? pai nu? pai da! 
pun banii in plic ca o directoare si plecam ocolind iar scanerul.
ultimul salariu a fost incasat tomica. cu ce te cinstesc?
hai sa te duc intr-un supermarchet dichisit sa impingi un carucior de marfa ca un om mare si sa achizitionam niste produse, ca niste consumatori de rand.
daaa!

ne plimbam printre rafturi. toma imi arata cu degetul decoratiuni de craciun. ii reamintesc ca nu poarta sosete inca deci sa nu ne grabim. ma intreaba daca la 30 de grade mai vine mosu? zic vine unu in slip, sa moara de ciuda gagicile care n-au fost cuminti.
adica cum? zice toma
ee, mami.. ziceam si eu asa..
ochesc o salopeta pe care scrie: a hug is a great thing to share. i-o arat. el mi-o ia din mana si o pune in carucior. mai luam un bloc de desen si-o lumanarica pentru serile lungi din balcon si gata cumparaturile. trecem pe langa fel de fel de jucarii la care toma zambeste tuguindu-si buzele, dar mirajul impinsului de carucior bate orice stationare. vreau sa cred ca discerne deja adevarul de minciuna. poate ma mint.
plecam acasa. imi vine sa ma abat si pe la biserica. zic, mamaia s-ar bucura. toate usile casei domnului sunt inchise dar dam pe peretii exteriori de niste mozaicuri interesante, cu ceva crestini plimbandu-se cu barca pe o mare turcuaz. or fi ceva sfinti ai marinarilor. 
mami, si la mare cand ma duci?
stai ma sa treaca macar craciunul, ca nimeni nu merge iarna la mare. pai n-ai zis ca e canicula? mos craciun unde-si mai etaleaza slipul?
care slip ma turturel?
hai mami ca asa le intorci, vorba lu tati, numa cum iti place tie!

Comentarii

  1. Te-am descoperit acum cateva zile. O prietena de-a mea a dat like unui link postat de cineva catre blogul tau. Deja ti-am citit toate postarile din aprilie incoace. Mi-esti tare draga! Poate pentru ca, pe undeva, avem ceva comun...departarea de casa, de tara, si acea tristete nostalgica ce razbate dincolo de incrancenarea de a duce cu bucurie mai departe ziua de maine...ti-am cerut prietenia pe Facebook. Numai daca poti si daca simti! Cu drag, Diana

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De întărit imunitatea spiritului

Mi-a zis tatăl copiilor mei că m-am transformat din scriitor în performer, că m-au câștigat clipa și live-ul și am pierdut răbdarea lirică.  M-am apărat rănită în orgoliul de bloggeriță și am spus că mereu o să scriu. Că un om vocal o să caute mereu căi de transmisie, de conectare, de propagare a mesajului. Are totuși un pic de dreptate în sensul că scrisul invită la tihnă, live-ul se amestecă cu răspunsurile clipei și se mai pierde din coerența intenției. Azi o să încerc să scriu povestea zilei și apoi s-o citesc live, dacă doarme purcelul de Tao și mă lasă să mă desfășor. Experimentalism de carantină să-i zicem. Am făcut ceva activități școlare cu Toma, un homeschooling relaxat, fără presiuni, ca să nu-i imprim stigmatul corvoadei zilelor de luni. Izolarea vine și cu un astfel de lux. Am ieșit apoi în curte și ne-am umplut care cum de câtă primăvară a putut. Mărgăritarul e aproape gata să înflorească,toporașii sunt aproape să predea ștafeta, piersicii explodează de roz, zarz...

E joi cum ar fi luni sau vineri

O luăm de la capăt cu neplanurile, neobiectivele, nedrumurile. Eroii plictiselii noi, cei mai cuminți dintre eroi. Trăim pentru azi așa cum ne spuneau toți yoghinii pentru care nu aveam timp in cealaltă viață. Așa îmi place să-i zic, cealaltă viață. E joi, zi de gunoi. Măcar atât. A înflorit păpădia. Mă umplu de galben, aduc pământului recunoștință. Sună grandios, dar asta e. Ne- am mutat în planul spiritului. Îmi simt lichidele plimbând o durere prin corp. Capul e greu chiar și fără păr. Universul trimite mai mult decât pot să absorb. Închid ochii și respir relaxând toți mușchii. Îmi pup copiii pe unde nu i-am pupat ieri. Pe după ureche, pe nas. Îi pup să mă ierte pentru când am fost aspră cu neastâmpărul lor de copii izolați. Ce de lume n-am mai pupat. E joi, cum ar fi luni sau vineri.  Sâmbătă e ziua mea. Mă gândeam să-mi comand o pijama drăguță, dar mai bine o mini mașină de cusut, să cârpesc aia cu aia, să fac un pic de artă din gioarsele cu imprimeu bogat. Mă duc la ...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...