cate mame, atatea griji

ma anunta ingrijitoarea lu tomica de dimineata la 7.30, la gradi: ii plac mult cartile, sa stii.

zic: stiu, rasfoieste mult si acasa.

baiatul meu le rupe si mi-e frica sa i le dau.

n-ai si tu niste carti mai de terfeleala, de la alte generatii? 

pai numai de la alti copii am, dar vreau sa le pastrez frumoase, pentru urmatorul meu copil de exemplu.

sa stii ca si toma a mai rupt, dar nu m-am suparat. asa sunt copiii, vor sa vada inauntru, vor sa inteleaga cum sunt facute obiectele, cauta sensuri inapoi, nu doar inainte.

aaaa. uite chinezii citesc mult cu copiii lor, de la varste foarte fragede. cica le-ar dezvolta creierul. e adevarat?

pai cam e, ca uite paginile se leaga si spun o poveste secventiala.. si copiilor le place sensul.

aa, de-aia!

il pup pe toma pe obraz si ii urez cea mai buna zi din lume. imi zice bye, cu o incredere de barbatel, gata de joaca, de explorat, de socializat, de fara mami sau tati.

mersi ema pentru tot, ii zic filipinezei, care imi spune cand il culeg: a fost fericit azi, el mereu e fericit!

la scoala, adham, un baiat cu vreo cateva nevoi speciale, ma gaseste in birou:

ms corina, ai sedinta acum? n-am, dar am treaba multa. tu cum esti? sunt bine. de ce nu esti in clasa la tine? am venit sa vad ce faci. 

o mama a altor 2 copii hiperactivi si cu fel de fel de dificultati de integrare in colectivitate, altfel minti briliante, vine sa vorbim.

are angoasa pregatita. a obosit de cand scolile orientului, profesoarele lumii, specialistii specialistilor ii vaita copiii.

imi imaginez ce greu trebuie sa bata inima ei si o intampin senina. vorbim deschis, ii spun ce-am constatat, ii sugerez alternative calde.

aproape ca plange. nu se astepta sa nu ii spun ca nu face ce trebuie. stie ce copii complicati are, dar eu n-am venit la scoala sa-i dezintegrez. de altfel, am discutii frumoase cu ei cand ne intersectam, iar daca ii gasesc cantand, dansez.

ea are lacrimi in ochi.

eu ii multumesc c-a acceptat sa vina si sa mi se deschida. 

inainte sa plece, ii cer scuze pentru ca uneori ma vait prea devreme. ca am un copil minunat si totusi asa repede gasesc motive de nemultumire.

ii multumesc ca mi-a amintit ce mama norocoasa sunt si ea intelege perfect gratitudinea mea. se incarca cu ea si eu simt.

pleaca mai usoara cu o strangere de mana, mai linistita cu o imbratisare.

la povestea de diseara de la culcare, o sa le si cante ceva, mi-a promis.

si pe cel mare il da la dans. asa sper.

fac curat in birou.

strang in cutii de carton carti pe jumatate rupte, postere educative, jucarii stirbe, caiete neconsumate, creioane colorate. sun o scoala fara pretentii si o anunt pe doamna directoare ca i-am mai pregatit o transa de materiale. radiaza. eu ma scuz ca sunt cam vechi toate. ea ma asigura ca sunt mai mult decat bine venite.

inima imi bate cinstit.

e frumos sa dai. 

zeinab, fata de la curatenie, sortand lucrurile de dat, ma intreaba: mis, pot sa iau eu ghemu asta de lana, pentru fata mea? ii place sa croseteze. ia-l papusa, sigur.

dar sa vorbiti dvs cu portarul, sa-i explicati, ca ma cauta in geanta.

la plecare, vine catranita, ca-i trebuie in scris.

iau si eu un post-it si scriu pe el: sfoara veche, nefolosita, un ghem, dat lu zeinab.

semnat cu responsabilitate: ms corina.

cam astea au fost momentele mele cu mamele zilei.

vreau sa cred ca de azi colen o sa aiba voie sa exploreze cartile casei, ca yousef o sa faca dans, kareem o sa fie lasat cate 3 ore sa-si sorteze trenurile in haltele de jucarie, iar yasmeen o sa croseteze cu ghemul salvat.

copiii scolii fara pretentii, la care ajung jumatatile de jucarii, sa ma ierte.

toma deruleaza un sul de hartie igienica si masoara cu el lungimea camerelor. apoi coloreaza linoleumul in maro cu portocaliu.

primeste un mar inainte de culcare si se arata fericit.

apple?

apple mami, apple.

mananca miezul si imi doseste cojile pe la colturile patului.

l-am anuntat: after the apple, we sleep. el a inteles ca sa manance si sa se lungeasca.. si s-a tolanit.

in jurul lui numai coji. imi da si mie mar?..mancam asa impreuna eu o muscatura, el una.

tatalutoma ne asigura ca sunt cele mai neinjectate mere pe care le-a gasit.

apple? intreaba toma iar, ca sa se bage si el in discutie.

il pup pe mar.

sunt o norocoasa tomica. am aflat azi iar.