Treceți la conținutul principal

antrenamente la chiuveta pentru faza pe cada

m-am preocupat o vreme negasind copaia perfecta pentru lunganul de toma. L-am luat pana la urma cu mine in cada unde s-a dezlantuit ca un campion si unde se desfasoara aproape seara de seara ritualul lui preferat, cu broaste si ratuste, rasete, poezii, tulupuri.
tati e de straja, dubleaza gangureala, pregateste prosopul, mai face cate o poza, sa-i putem arata golanului cand va creste, marturia victoriilor competitiilor de balaceala, faza pe cada.

atunci insa cand tati e prins cu revolutia lui, competitia se amana. Ma gasesc zicand: vii pana la baita? Mi se raspunde: hai ca nu e asa murdar azi.

[Va spuneam ca oricum pe toma nu-l spal decat cu apa. Pentru talpi si palme am inceput sa folosesc un sapun de ulei de masline, cel mai ieftin din lume cred- echivalentul a 1 ron, cu care ne spalam si noi pe cap si pe corp. E produsul cosmetic de capatai al familiei, nu prea face spuma, nu miroase a nimic, un sapun onest, fara pacaleli antibacteriale pe care nici microbii nu le mai inghit.]

Si deci cand tati e prins pe frontul pasnic al scoaterii egiptului din haos, datului de joburi tuturor oamenilor cinstiti si alte vise m marete in care numai el mai are curaj sa creada, cineva trebuie sa-l spele si pe tomica de urmele celor 45 de grade cu care ne-am luptat peste zi. o lupta-i viata tomica, vorba lu cosbuc, poetul meu, al jumatatii din tine, al lu tataie de la pucioasa si al cui l-o mai iubi.

In fine, il despoi pe turturel si-l asez cu grija in fund, in chiuveta. Dau drumul la apa calduta, ii pun in poala 3 broaste mici si-i las la indemana doar sapunul despre care va relatam un paragraf mai sus. Imi place cum il apuca toma cu ambele maini, stapanind parca intentia utilizarii lui in scopul curatirii;  aplic un fel de responsabilizare prin joc, mamelor, psiholoagelor luati de notati, nu stiti cand va ajuta..
Balaceala dureaza cateva minute, toma chitaie de extaz. Nu dispune de libertatea pe care o are in cada, dar nu ma condamna. Stie ca fac tot ce pot. Din cand in cand ma priveste rasturnat si-mi zambeste cu chiote, confirmandu-si ca sunt partasa la toata bucuria, ca o generez de altfel.
Opresc apa si-l iau la subratul drept. Na ca s-a oprit si masina de spalat! Ma agat de un lighean, scot rufele in el, si uite-ma iesind din baie in dreapta cu copil ranjind de atata spalatura si in stanga cu rufe moi de atata incocolinatura.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

the time is now

acum un an pe vremea asta, exact pe la un 5 dupa amiaza egiptul inghetase asteptand rezultatul primelor alegeri 'democratice' din istoria lor milenara. fusesem sfatuita sa stau cuminte in casa, fiindca oricand pot izbucni proteste, dar aveam programare la doctor, urmand sa vad cum arata toma in casa lui de apa la numai 650 de grame. tatalutoma era in mijlocul multimii. liniile telefonice nu functionau. mi-am vazut de viata, de inima, o prietena frumoasa si nebuna ca mine m-a ajutat sa ajung la clinica (te pup clio!). cand am intrat pe usa, ca intr-un film, multimea de pacienti si asistente si doctori a izbucnit in urale. castigase morsi, presedintele saracilor, prostul prostilor, sa mi se ierte pragmatismul. non-ignorantii plangeau neimpacati cu solutia asta compromitatoare, dar intelegand ca deocamdata asta e singurul 'mai bine' pe care si-l permit. ca sa scurtez, contracandidatul lui morsi era considerat parte din vechiul regim, avea mainile patate de sange...

poveste cu buburuze și super lună

Încep o serie de povești mici despre viețuitoarele la al căror ritm m-am racordat în izolarea asta complicat de benefică în restricțiile ei. Acum vreo lună vorbeam cu găinile, cu Lăbuș, cu vrăbiuțele. Încet încet m-am orientat către albine, râme, melci, țânțari, gândaci. E o lecție bună atunci când nu poți îmbrățișa oameni. Înveți astfel că tu cu intențiile, convingerile, așteptările, nemulțumirile tale ești doar o părticică din ecosistemul obosit de atâta antropizare, dar care își vede de treabă cu  mecanica fascinantă a firescului. În fine, gata cu pledoaria, că trece super luna plină până termin eu povestea. Se făcea că plantasem busuioc în solar, răsăriseră minunățiile, le transplantasem din tăvițe de răsaduri în ghivece mai mici sau mai mari. Într-o ladă mai mare cu plante aromatice am găsit într-o zi o buburuză pe care am și făcut-o celebră pe Facebook pentru cât de curate și viguroase erau plantele din grija ei. Azi am găsit 2 ghivece cu frunzulițe de busuioc ronțăite d...

Discuții de luat la cafea

Împărțeam eu la ceas de seară niste inimioare pe Facebook, din iubire, desigur, dar și din practicalitate pe alocuri fiindcă admirația n-are grade in digital, are face tot face lângă om, însă face to book trebuie s-o scurtezi. Apoi mi-am amintit cu viteza ofului vorbele regizoarei mele de suflet, Teodora, băi, tu tre să faci, să creezi, să schimbi lumea, nu să comentezi. Ei, atunci scriu despre ziua mea, să nu rămână neminunatizată, respectiv clasată în dosarul cu minuni, la fel cu toate zilele care îmi vor fi date, de ce să mint? Tao m-a strigat azi în magazinul chinezesc: Colinaa, put this glob back. Îi căzuse un globuleț pe jos în timp ce explora atent ca o pisică decorațiunile de Crăciun ante vremuit. Acasă Toma a plâns cum plânge el des seara rememorând nefericiri de ieri sau de acum 4 ani. I-am zis cum îi zic in fiecare seară: Toma, viața e un dar, o minune grea. Ar fi o minciună să credem că viața e doar bună, la fel cum e o minciună să-ți alegi nefericirile înainte de culcar...